Legislatie
 


Colegiul Psihologilor din Romania

Comisia de Psihologie Clinica si Psihoterapie

Proceduri de Atestare, Acreditare si Certificare

 

I. PREZENTARE GENERALA

Art. 1. a. Comisia de Psihologie Clinica si Psihoterapie (Comisia Clinica ) a Colegiului Psihologilor din România (CPR) stabileste procedurile de atestare pentru urmatoarele specialitati profesionale:

  1. psihologie clinica;
  2. consiliere psihologica;
  3. psihoterapie.

b. Exercitarea acestor specialitati profesionale se desfasoara în sectorul privat, în regim salarial, sau independent, cu drept de libera practica, potrivit legii nr. 213 din 27.05.2004, publicata în Monitorul Oficial din 1 iunie 2004.

c. În cadrul specific al psihoterapiei si în acord cu regulamentele internationale în domeniu, absolventii facultatilor de medicina (medici psihiatri), asistenta sociala, filozofie, pedagogie si teologie pot dobândi competenta în psihoterapie în conditiile completarii studiilor universitare cu un pachet de discipline universitare de specialitate specificate în prezentul Regulament si a formarii conform cerintelor stipulate în prezentul Regulament . Competenta astfel obtinuta asigura toate drepturile cu exceptia consilierii psihologice si a testarii psihologice care depaseste  cadrul formei specifice de psihoterapie în care a dobândit competenta.

Art. 2. Dosarul pentru obtinerea atestatului de libera practica în psihologia clinica, consiliere psihologica sau psihoterapie trebuie sa cuprinda:

1) Cere tip adresata Comisiei Clinice a Comitetului Director al CPR ( cu mentiunea : ”În atentia secretarului Comisiei Clinice a CPR ” ) care sa vizeze exact nivelul de atestare la care aspira;

2) Copie de pe actul de identitate;

3) Copii legalizate de pe actele de studii si anexele acestora;

4) Certificat de cazier judiciar;

5) Copie de pe certificatul de casatorie sau de pe hotarârea judecatoreasca definitiva si irevocabila de divort, dupa caz;

6) Certificat medical eliberat de medicul de familie;

7) Copii legalizate de pe documente care atesta absolvirea unor programe formative, stagii, cursuri de specializare si alte forme de perfectionare;

8) Copii legalizate de pe carnetul de munca ori contractul individual de munca (pentru cei deja angajati);

9) Extras din fisa de post – numai pentru obtinerea atestatului de libera practica în conditiile necesitatii de a-si dovedi experienta profesionala;

10) Curriculum Vitae (CV) si lista lucrarilor stiintifice;

11) Dovada achitarii taxelor necesare acoperirii costurilor atestarii profesionale.

Persoanele nemultumite de rezultatul atestarii pot depune la secretariatul Comitetului Director al CPR o contestatie în termen de 10 de zile de la data comunicarii.

În cazul unei decizii favorabile, în termen de 30 de zile de la data înregistrarii, Conducerea Operativa a CPR va asigura înscrierea psihologului în Registrul Unic al Psihologilor cu Drept de Libera Practica din România si se va aloca Codul Personal .

II. PSIHOLOGIE CLINICA

Art. 3. Se recunosc trei trepte (niveluri) de specializare în psihologia clinica:

  • Psiholog practicant în psihologie clinica;
  • Psiholog specialist în psihologie clinica;
  • Psiholog principal în psihologie clinica.

Art. 4. Fiecare treapta de specializare este definita printr-o serie de competente care se cer întrunite astfel încât un profesionist sa fie atestat la acel nivel. Întrunind aceste competente, psihologul atestat în psihologia clinica poate sa-si desfasoare la parametrii performanti activitatile în clinici si spitale, cabinete individuale, asociate si societati civile profesionale pe baza de libera practica, alte institutii si organizatii guvernamentale si non-guvernamentale care necesita, pentru buna lor functionare, competentele psihologului clinician.

Art. 5. Psihologul atestat în psihologia clinica are urmatoarele competente:

1. Diagnostic si evaluare clinica:

(a) investigarea si psihodiagnosticul tulburarilor psihice si al altor conditii de patologie care implica în etiopatogeneza mecanisme psihologice;

(b) evaluarea starii de sanatate mentala, în limita competentei psihologului, ca preconditie pentru desfasurarea unor activitati care impun prin lege examinare psihologica (ex. testarea profesorilor, a functionarilor publici etc.);

(c) evaluare cognitiva si neuropsihologica;

(d) evaluare comportamentala;

(e) evaluare bio-fiziologica (ex. prin proceduri de bio-feedback);

(f) evaluare subiectiv-emotionala;

(g) evaluarea personalitatii si a mecanismelor de coping / adaptare / defensive;

(h) evaluarea unor aspecte psihologice specifice cuplului, familiei sau altor grupuri;

(i) evaluarea contextului familial, profesional, social, economic, cultural în care se manifesta problemele psihologice;

(j) evaluarea gradului de discernamânt al persoanelor;

(k) evaluarea dezvoltarii psihologice;

(l) alte evaluari în situatii care implica componente psihologice.

Utilizarea  în contextul domeniului de specializare în psihologia clinica a probelor psihologice si interviurilor structurate si semi-structurate trebuie sa îndeplineasca criteriile psihometrice standard, asa cum sunt ele stabilite de catre Comisia de Metodologie , cu exceptiile stabilite de Comisia Clinica a CPR (vezi Codul Deontologic ). Utilizarea probelor psihologice (ex. proiective sau de al tip) cere dovedirea competentei dobândite prin cursuri formative generale sau specifice, organizate la nivel universitar (nivel licenta, master, doctorat) sau prin asociatii profesionale acreditate în acest sens de catre Comisia Clinica a CPR .

2. Interventie / asistenta psihologica care va cuprinde cel putin 3 dintre urmatoarele componente:

(a) educatie pentru sanatate, promovarea sanatatii si a unui stil de viata sanatos (ex. prin preventie primara si secundara);

(b) interventii specifice pentru persoanele cu nevoi speciale [ aria psihopedagogiei speciale în conditii de psihopatologie (ex. logopedie)];

(c) consiliere si terapie suportiva;

(d) consilierea în situatii de criza si asistenta bolnavilor terminali;

(e) optimizare si dezvoltare personala, autocunoastere;

(f) terapii de scurta durata focalizate pe problema, preventie tertiara, recuperare si reeducare (individuale, de grup, cuplu si familie);

(g) terapii standard de relaxare si sugestive;

(h) consiliere (ex. prin tehnici comportamentale) specifica obiectivelor medicale (ex. cresterea aderentei la tratament, modificarea stilului de viata, pregatire preoperatorie, preventie tertiara în cadrul bolilor cronice etc.);

(i) managementul conflictului, mediere si negociere.

Utilizarea tehnicilor de interventie psihologica cere dovedirea competentei dobândite prin cursuri formative specifice organizate la nivel universitar (nivel licenta, masterat, doctorat) sau prin asociatii profesionale acreditate în acest sens de catre Comisia Clinica a CPR.

3. Cercetare:

(a) poate participa la sau initia activitati de cercetare în cadrul definit de competentele sale.

4. Educatie si training (formare profesionala):

(a) poate organiza workshop-uri în cadrul definit de competentele sale.

Competentele stabilite mai sus pentru specializarea în psihologie clinica presupun obligatoriu parcurgerea unui pachet de cursuri universitare care sa includa cunostinte din domeniile:

- Psihodiagnostic si evaluare clinica;

- Psihologie clinica si / sau medicala;

- Consiliere si psihoterapie;

- Psihiatrie si / sau psihopatologie;

- Psihologia sanatatii si / sau psihosomatica;

- Psihologia dezvoltarii.

Unele din aceste cursuri pot fi parcurse în cadrul programului de licenta (si /sau master, doctorat) în psihologie, sau, în situatia în care acestea nu au facut parte din curricula universitara, se pot completa ulterior prin studii universitare specific focalizate pe aceste cursuri (ex. organizate în regim de taxa la universitatile acreditate de Ministerul Educatiei si Cercetarii ).

Art. 6. Asociatiile profesionale de psihologie clinica, consiliere si / sau psihoterapie, acreditate profesional de catre Comisia Clinica a CPR pot oferi programe de pregatire profesionala complementara si suplimentara în psihologia clinica (ex. cursuri formative în metodologii si tehnici de interventie complexe),  creditate cu un anumit numar de credite în functie de durata si continutul acestora. Aceste programe trebuie sa fie focalizate pe aprofundarea competentelor descrise la Art. 5 (ex. cursuri formative si de aprofundare a unor metodologii complexe, tehnici de interventie psihologica etc.).

Art. 7. Psihologul practicant în psihologie clinica (numit si psiholog clinician)

Acesta prima treapta de specializare în psihologia clinica se obtine prin programe universitare la nivel de master în specialitate , suplimentate daca este cazul, prin cursuri formative în metodologii si tehnici de interventie complexe organizate de asociatii profesionale, acreditate în acest sens de Comisia Clinica a CPR . Pentru dobândirea competentelor de psiholog practicant în psihologie clinica este obligatorie si practica clinica desfasurata într-o organizatie în care poate exercita competentele mentionate la Art. 5, acoperind un numar minim de 150 de ore. Practica poate fi organizata în cadrul unui program de master sau prin asociatii profesionale acreditate de Comisia Clinica a CPR . Îndeplinind aceste criterii aplicatia pentru atestare se face conform specificatiilor Art. 2. La cererea organizatorului programului de master sau a absolventilor acestuia, Comisia Clinica a CPR va verifica curriculumul institutiilor organizatoare de programe universitare de master în psihologie clinica si va decide daca acesta acopera competentele stabilite la Art. 5. Daca programul universitar de master satisface criteriile profesionale ale Comisiei Clinice a CPR organizatorul acestuia va fi înscris, cu acordul sau, în Registrul Furnizorilor de Formare Profesionala în Psihologie Clinica, Consiliere Psihologica si Psihoterapie Acreditati de Comisia Clinica a CPR, Partea I . De asemenea Comisia Clinica a CPR va examina la cerere asociatiilor profesionale curriculum propus de acestea în scopul organizarii de cursuri formative în metodologii si tehnici de interventie complexe pentru a le acredita profesional. Daca programul formativ propus de asociatia profesionala satisface criteriile profesionale ale Comisiei Clinice a CPR aceasta va fi înscrisa în Registrul Furnizorilor de Formare Profesionala în Psihologie Clinica, Consiliere Psihologica si Psihoterapie Acreditati de Comisia Clinica a CPR, Partea II . Fiecare institutie sau asociatie profesionala organizatoare de programe formative în psihologia clinica va înainta Comisiei Clinice a CPR (1) o cerere de acreditare profesionala a organizatiei pentru derularea unui programului formativ recunoscut de Comisia Clinica a CPR (2) un plan curricular detaliat si (3) dovada achitarii unei taxe de 50 de Euro în contul CPR ( cu exceptia institutiilor universitare ), reprezentând taxa de evaluare în scopul înscrierii în Registrul Furnizorilor de Formare Profesionala în Psihologie Clinica, Consiliere Psihologica si Psihoterapie Acreditati de Comisia Clinica a CPR (Partea I sau Partea II).

Art. 8. Procedura de grandparenting pentru nivelul de psiholog practicant în psihologie clinica este valabila pâna în 2010. Psihologii care doresc sa obtina atestatul de psiholog practicant în psihologie clinica trebuie:

(1) sa fie angajati ca psihologi (debutanti) într-o institutie a Ministerului Sanatatii (sau asimilat). În acest caz ei obtin atestarea de psiholog practicant în psihologie clinica prin Comisia Clinica a CPR pe baza dovezii angajarii ca psiholog (debutant), urmând specificatiile Art. 2.

(2) sa fie angajati sau asociati ca psihologi (debutanti) în orice alta institutie /organizatie , desfasurând activitati profesionale care acopera competentele de psiholog clinician specificate în prezentul Regulament la Art. 5. Ei obtin atestarea de psiholog practicant în psihologie clinica pe baza dovezii angajarii sub numele de psiholog (debutant) si a prezentarii fisei de post în care trebuie sa se regaseasca activitati ce presupun competentele de psiholog clinician descrise în prezentul Regulament la Art. 5, urmând specificatiile Art. 2.

(3) sa fie absolventii unui program de master (1-2 ani) care acopera competentele în psihologie clinica descrise la Art. 5 si a dovezii unei experiente clinice de minim 150 ore, urmând specificatiile Art. 2. În plus, curriculum programului de master si a practicii clinice va fi examinat sub aspectul conformitatii cu cerintele stipulate în prezentul Regulament la Art. 5.

Art. 9. Psihologul specialist în psihologie clinica (numit si psiholog clinician specialist)

Psihologul specialist în psihologia clinica, a doua treapta de specializare în psihologia clinica, are toate competentele psihologului practicant în psihologie clinica, îmbogatite si rafinate ca urmarea a practicii si formarii profesionale continue. El poate superviza activitatile psihologilor practicanti în psihologie clinica, daca acestia o cer. Trecerea de la nivelul de psiholog practicant în psihologie clinica la cel de psiholog specialist în psihologie clinica se face dupa minimum cinci ani:

1) prin prezentarea Comisie Clinice a CPR a unui dosar care sa contina în plus fata de Art. 2:

a. dovada a 25 de credite din activitati de publicare (articole si lucrari de specialitate), participarea la cursuri de perfectionare si specializare organizate prin intermediul institutiilor (ex. programe universitare de master) si a asociatiilor profesionale acreditate de Comisia Clinica a CPR , participari la conferinte de specialitate sau asimilate (simpla participare, sustinere de lucrari, sustinere de workshopuri), participare activa în cadrul unor proiecte de cercetare de specialitate.

b. doua recomandari de la psihologi specialisti sau principali în psihologie clinica. Recomandarile se vor focaliza pe evaluarea competentelor si evolutiei profesionale ale candidatului.

2) sustinerea unui interviu de prezentare a activitatii în fata unei comisii de trei membri alesi ad-hoc ai Comisiei Clinice a CPR .

Art. 10. Procedura de grandparenting pentru nivelul de psiholog specialist în psihologie clinica este valabila pâna în 2010. Psihologii din sistemul de sanatate (sau asimilat) devin automat psihologi specialisti în psihologie clinica. În acest caz ei obtin atestarea de psiholog specialist în psihologie clinica prin Comisia Clinica a CPR pe baza unei cereri si a dovezii angajarii sub numele de psiholog, urmând specificatiile Art. 2. Psihologii, cu o vechime de minimum cinci ani sau care au o vechime de trei ani si o formare la nivel de master în domeniul clinic (care va fi evaluata sub aspectul conformitatii cu cerintele prezentului Regulamen t de Comisia Clinica a CPR ), angajati în orice institutie în care desfasoara activitati profesionale care acopera competentele de psiholog clinician, specificate în prezentul Regulament la Art. 5, devin psihologi specialisti în psihologie clinica. Ei obtin atestarea de psiholog specialist în psihologie clinica prin Comisia Clinica a CPR , pe baza prezentarii unei cereri, a dovezii angajarii pe o pozitie de psiholog, a prezentarii fisei de post în care trebuie sa se regaseasca activitati ce presupun competentele de psiholog clinician descrise în prezentul Regulament la Art. 5, a probarii vechimii si, daca este cazul, a dovezi absolvirii programului de master în domeniul clinic, urmând specificatiile Art. 2.

Art. 11. Psihologul principal în psihologie clinica (numit si psiholog clinician principal)

Psihologul principal în psihologia clinica, a treia treapta –treapta maxima- de specializare în psihologia clinica, are toate competentele psihologului specialist în psihologie clinica, rafinate ca urmare a practicii si formarii profesionale continue. El poate superviza activitatile psihologilor practicanti si specialisti în psihologie clinica, daca acestia o cer. Trecerea de la statutul de psiholog specialist în psihologie clinica la cel de psiholog principal în psihologie clinica se face dupa minimum cinci ani:

1) prin prezentarea Comisiei Clinice a CPR a unui dosar care sa contina în plus fata de cele prevazute de Art. 2:

a. dovada a 50 de credite din activitati de publicare (articole si lucrari de specialitate), participarea la cursuri de perfectionare si specializare organizate prin intermediul institutiilor (ex. programe universitare de master) si a asociatiilor profesionale acreditate de Comisia Clinica a CPR , participari la conferinte de specialitate sau asimilate (simpla participare, sustinere de lucrari, sustinere de workshopuri), participare activa în cadrul unor proiecte de interventie si cercetare de specialitate.

b. recomandarile de la doi psihologi principali în psihologie clinica. Recomandarile se vor focaliza pe evaluarea competentelor si evolutiei profesionale ale candidatului.

2) un interviu care va consta în prezentarea unui caz clinic în fata unei comisii de trei membri alesi ad-hoc ai Comisiei Clinice a CPR .

Art. 12. Procedura de grandparenting pentru nivelul de psiholog principal în psihologie clinica este valabila pâna în 2010. Psihologii principali din sistemul de sanatate (sau asimilat) devin automat psihologi principali în psihologie clinica. În acest caz ei obtin atestarea de psiholog principal în psihologie clinica prin Comisia Clinica a CPR pe baza unei cereri si a dovezii angajarii sub numele de psiholog principal, urmând specificatiile Art. 2. Psihologii, cu o vechime de minimum zece ani sau care au o vechime de opt ani si o formare la nivel de master în domeniul clinic (care va fi evaluata sub aspectul conformitatii cu cerintele prezentului regulament de Comisia Clinica a CPR ), angajati în orice organizatie în care desfasoara activitati profesionale care acopera competentele de psiholog clinician, specificate în prezentul Regulament la Art. 5, devin psihologi principali în psihologie clinica. Ei obtin atestarea de psiholog principal în psihologie clinica prin Comisia Clinica a CPR , pe baza prezentarii unei cereri, a dovezii angajarii pe o pozitie de psiholog, a prezentarii fisei de post în care trebuie sa se regaseasca activitati ce presupun competentele de psiholog clinician descrise în prezentul Regulament la Art. 5, a probarii vechimii si, daca este cazul, a dovezi absolvirii programului de master în domeniul clinic, urmând specificatiile Art. 2.

Art. 13. Psihologii care au un doctorat în psihologie , pe o tema cu relevanta clinica devin automat psihologi principali în psihologie clinica. Doctoratul trebuie sa implice elemente de evaluare si diagnostic clinic si interventii psihologice cu relevanta clinica. Se va prezenta Comisiei Clinice a CPR un dosar care sa contina în plus fata de cele prevazute de Art. 2: descrierea relevantei clinice a tezei facuta de catre candidat, cu sublinierea experientei clinice dobândite.

III. CONSILIERE PSIHOLOGICA

Art. 14. Consilierea psihologica este o specializare accesibila doar psihologilor (si celor asimilati psihologilor).

Consiliera psihologica este interventie psihologica (a) în scopul optimizarii, autocunoasterii si dezvoltarii personale si / sau (b) în scopul preventiei si remiterii problemelor emotionale, cognitive si de comportament. Consilierea psihologica se deosebeste de consilierea educationala / scolara. În timp ce consilierea educationala / scolara este focalizata pe probleme de educatie si cariera, consilierea psihologica implica interventia specialistului psiholog (sau asimilat) în optimizare personala si în ameliorarea problemelor psiho-emotionale si de comportament. Consilierea psihologica se deosebeste de psihoterapie. Numai psihoterapeutul poate face interventie psihologica pentru psihopatologie, în timp ce consilierul psihologic se focalizeaza pe optimizare si dezvoltare personala, probleme psihologice sau de patologie somatica în care sunt implicati factori psihologici. Psihoterapeutul-psiholog are toate competentele consilierului psihologic.

Consilierea psihologica se poate realiza în regim:

- individual;

- în grup;

- de grup (ex. cuplu, familie).

Art. 15. Componentele unui proces de consiliere psihologica sunt:

- evaluarea cerintelor / problemelor clientului;

- conceptualizarea psihologica a problemelor clientului;

- relatia de consiliere;

- interventii psihologice individuale si de grup;

- evaluarea procesului de consiliere psihologica si a rezultatelor acestuia.

Art. 16. Competentele consilierului psihologic deriva din componentele procesului de consiliere si acestea sunt:

  • diagnostic si evaluare psihologica în care se pot utiliza:

- interviuri structurate, semi-structurate si libere;

- scale psihologice;

- teste psihologice.

  • interventie psihologica (circumscrisa de forma specifica de consiliere psihologica):

    - de optimizare, dezvoltare si autocunoastere;

    - în probleme psihologice si în situatii de risc;

    - în mentinerea sanatatii (ex. educatia pentru sanatate, preventia primara etc.) si confruntarea cu conditia de boala si impas existential (ex. tratament, preventie secundara, tertiara, recuperare etc.);

    - de optimizare a proceselor de cuplu, familie, grup, organizatii si colectivitati.

  • cercetare: în limita competentelor sale.
  • educatie si training: poate organiza workshop-uri si cursuri în limita competentelor sale.

Art. 17. Procedura de atestare în consilierea psihologica  este organizata în conformitate cu normele internationale în domeniu si are urmatoarele componente:

a. Nivelul de psiholog practicant în consiliere psihologica

Atestarea la nivel de psiholog practicant în consiliere psihologica (numit si consilier psihologic sub supervizare) presupune ca prerechizite:

1) 450 de ore de cursuri teoretice si / sau aplicative, care sa cuprinda în mod obligatoriu cunostinte din urmatoarele domenii :

  • Diagnostic si evaluare clinica;
  • Psihologie clinica si / sau medicala;
  • Consiliere si psihoterapie;
  • Psihiatrie si / sau psihopatologie;
  • Psihologia sanatatii si / sau psihosomatica;
  • Psihologia dezvoltarii.

Dintre aceste 450 de ore:

  • 200 de ore sunt recunoscute în baza licentei obligatorii în psihologie sau prin completarea studiilor cu un pachet de cursuri universitare de specialitate pentru cei asimilati psihologilor;
  • 250 de ore trebuie obtinute în cadrul unui program de master de specialitate sau direct prin formare (training) în cadrul unor asociatii profesionale acreditate în acest sens de Comisia Clinica a CPR .

2) 50 de ore de autocunoastere si / sau dezvoltare personala realizate în cadrul unor asociatii profesionale acreditate de Comisia Clinica a CPR .

b. Nivelul de psiholog specialist în consiliere psihologica

Atestarea la nivelul de psiholog specialist în consiliere psihologica (numit si consilier psihologic) presupune ca prerechizite:

  • Competente de psiholog practicant în consiliere psihologica;
  • Formare profesionala prin asociatii profesionale acreditate de Comisia Clinica a CPR care sa cuprinda 450 de ore de practica supervizata în orice organizatie în care se desfasoara activitati de consiliere. Durata training-ului este de minim 2 ani;
  • Acceptarea programului de pregatire profesionala continua prin dovada a 25 de credite obtinute dupa atestarea la nivelul de psiholog practicant în consiliere psihologica prin participari la cursuri, workshop-uri, conferinte, publicatii etc.

c. Nivelul de psiholog principal în consiliere psihologica

Atestarea la nivelul de psiholog principal în consiliere psihologica (numit si consilier psihologic supervizor-formator) presupune ca prerechizite:

  • Competente de psiholog specialist în consiliere psihologica;
  • Formarea ca supervizor - formator care sa cuprinda, în functie de specificul scolii, minim:
    • 12 ore de cursuri teoretice si / sau aplicative în domeniul supervizarii;
    • 12 ore de co-supervizare (cu un consilier psihologic sau psihoterapeut supervizor-formator deja atestat).
    Training-ul are loc în cadrul unor asociatii profesionale acreditate de Comisia Clinica a CPR . În functie de modalitatea specifica de consiliere psihologica în care are loc formarea, numarul de ore de formare poate fi mai mare;
  • Activitati profesionale performante exprimate în cursuri, publicatii etc.;
  • Acceptarea programului de pregatire profesionala continua prin dovada a 50 de credite obtinute dupa atestarea la nivelul de psiholog specialist în consiliere psihologica prin participari la cursuri, workshop-uri, conferinte, publicatii etc.

Atestarea în consiliere psihologica, asa cum este ea precizata în prezentul Regulament , a luat în calcul criterii minime stabilite de normele internationale de specialitate. În functie de modalitatea specifica de consiliere psihologica în care are loc formarea, numarul de ore de formare poate fi mai mare.

IV. PSIHOTERAPIE

Art. 18. Psihoterapia este interventia psihologica realizata stiintific si în spirit umanist (a) în scopul optimizarii, autocunoasterii si dezvoltarii personale, (b) în scopul modificarii factorilor psihologici implicati în tulburarile psihice, psihosomatice si în tulburarile somatice si (c) în situatii de risc.

Art. 19 . Psihoterapia se poate realiza în regim:

  • individual;
  • în grup;
  • de grup (ex. cuplu, familie).

Art. 20. Componentele unui proces de psihoterapie sunt:

  • psihodiagnostic si evaluare clinica;
  • conceptualizarea clinica;
  • relatia psihoterapeutica;
  • interventii psihologice individuale, de grup si în grup;
  • evaluarea procesului de psihoterapie si a rezultatelor acestuia.

Art. 21. Competentele psihoterapeutului deriva din componentele procesului de psihoterapie si acestea sunt:

  • evaluarea psihologica circumscrisa de forma specifica de psihoterapie;
  • interventie psihologica (circumscrisa de forma specifica de psihoterapie):

    - de optimizare, dezvoltare si autocunoastere;

    - în probleme psihologice, psihopatologice si în situatii de risc;

    - în mentinerea sanatatii (ex. educatia pentru sanatate, preventia primara etc.) si confruntarea cu conditia de boala si impas existential (ex. tratament, preventie secundara, tertiara, recuperare etc.);

    - de optimizare a proceselor de cuplu, familie, grup, organizatii si colectivitati.

  • cercetare: în cadrul limitelor competentelor sale.
  • educatie si training: poate organiza cursuri si workshop-uri în limitele competentelor date de nivelele de specializare.

Art. 22. Modalitatile de psihoterapie recunoscute sunt cele stabilite de normele internationale în domeniu. Aceste modalitati de psihoterapie pot fi grupate în urmatoarele categorii, fiecare categorie incluzând mai multe scoli (care vor fi acreditate de Comisia Clinica a CPR ):

  • Psihoterapii cognitiv-comportamentale (ex. psihoterapie rational-emotiva si comportamentala, psihoterapie cognitiva, psihoterapie comportamentala etc.);
  • Psihoterapii dinamice (ex. psihoterapia psihanalitica, psihoterapia analitica, terapii dinamice de scurta durata etc.);
  • Psihoterapii ericksoniene (ex. psihoterapie ericksoniana, hipnoza ericksoniana etc.);
  • Psihoterapii scurte (ex. terapia scurta focalizata pe solutie, orientarea pe competente si resurse, abordarile constructivist-colaborative si narative, etc);
  • Psihoterapii umanist-existentiale-experientiale, sistemice si transpersonale (ex. gestalterapie, logoterapie, psihodrama, psihoterapie experientiala, analiza tranzactionala, etc.).

Comisia Clinica a CPR poate propune si recunoasterea altor orientari psihoterapeutice (prin vot majoritar simplu) pe baza reprezentarii lor în literatura si practica psihologica de specialitate.

Hipnoza si sugestia, asemeni altor tehnici de interventie care se regasesc în mai multe domenii de specializare si/sau forme de psihoterapie (ex. tehnici de relaxare), nu sunt asimilabile ca modalitati de psihoterapie. Aceste competente se dobândesc prin asociati profesionale acreditate de Comisia Clinica  a CPR .

Art. 23. Procedura de atestare în psihoterapie se realizeaza în spiritul normelor internationale în domeniu:

a. Nivelul de psiholog practicant în psihoterapie

Atestarea la nivel de psiholog practicant în psihoterapie (numit psihoterapeut sub supervizare, sintagma obligatorie pentru cei atestati la acest nivel fara a fi psihologi sau asimilati) presupune ca prerechizite:

(1) 1800 de ore (cursuri, seminarii, practica, plus studiul asociat acestora) care sa includa în mod obligatoriu cunostinte din domeniile:

  • Diagnostic si evaluare clinica;
  • Psihologie clinica si / sau medicala;
  • Consiliere si psihoterapie;
  • Psihiatrie si / sau psihopatologie;
  • Psihologia sanatatii si / sau psihosomatica;
  • Psihologia dezvoltarii.

Aceste 1800 de ore sunt acoperite de:

  • Orele cuprinse în baza licentei în psihologie sau asimilata, sau, în conditiile Art. 1 litera c, prin completarea studiilor cu un pachet de cursuri universitare de specialitate din domeniile mai sus mentionate;
  • 500-800 de ore de pregatire teoretica si aplicativa într-o forma specifica de psihoterapie, realizate la nivel de master si /sau prin asociatii profesionale, acreditate de Comisia Clinica a CPR ;
  • Un minim de 150 de ore de autocunoastere si dezvoltare personala, individuala sau de grup (care se vor continua pâna la încheierea analizei personale conform scolii în care se formeaza) organizate în cadrul unor asociatii profesionale acreditate de Comisia Clinica a CPR.

În aceasta perioada cât lucreaza în supervizare îsi va continua si analiza personala.

b. Nivelul de psiholog specialist în psihoterapie

Atestarea la nivel de psiholog specialist în psihoterapie (numit psihoterapeut, sintagma obligatorie pentru cei atestati la acest nivel fara a fi psihologi sau asimilati) presupune ca prerechizite:

  • Competente de psiholog practicant în psihoterapie;
  • Formare profesionala prin asociatii profesionale acreditate  de Comisia Clinica a CPR:

    - Parcurgerea a unui minimum de 100 de ore de autocunoastere si dezvoltare personala, individuala sau de grup, în functie de scolile formative de apartenenta, în cadrul asociatiilor profesionale acreditate de Comisia Clinica a CPR;

    - 300-600 de ore de practica clinica supervizata cu clienti / pacienti, organizata prin asociatii profesionale acreditate de catre Comisa Clinica a CPR în cadrul unei institutii medicale, în cabinete individuale pe baza de libera practica, în alte institutii si organizatii guvernamentale, non-guvernamentale si private care desfasoara activitati de psihoterapie si consiliere psihologica;

    - 150 de ore de supervizare a practicii clinice efective, organizate prin asociatii profesionale acreditate de catre Comisa Clinica a CPR .

Durata totala a procesului de formare este de minim 3 ani (în functie de orientarea scolii si evolutia candidatului);

  • Acceptarea programului de pregatire profesionala continua prin dovada a 25 de credite  obtinute dupa atestarea la nivelul de psiholog practicant în psihoterapie prin participari la cursuri, workshop-uri, conferinte, publicatii etc.

c. Nivelul de psiholog principal în psihoterapie

Atestarea la nivelul de psiholog principal în psihoterapie (numit psihoterapeut supervizor-formator, sintagma obligatorie pentru cei atestati la acest nivel fara a fi psihologi sau asimilati) presupune ca prerechizite:

  • Competente de psiholog specialist în psihoterapie;
  • Formare ca supervizor-formator care cuprinde, în functie de specificul scolii, minim:

    - 24 ore de cursuri teoretice sau aplicative în domeniul supervizarii;

    - 50 ore de co-supervizare (cu un supervizor-formator deja atestat).

Training-ul are loc în cadrul unor asociatii profesionale acreditate de Comisia Clinica a CPR ;

  • Activitati profesionale performante exprimate în cursuri, publicatii etc.;
  • Acceptarea programului de pregatire profesionala continua prin dovada a 50 de credite obtinute obtinute dupa atestarea la nivelul de psiholog specialist în psihoterapie prin prin participari la cursuri, workshop-uri, conferinte, publicatii etc;

Atestarea în psihoterapie, asa cum este ea precizata în prezentul Regulament , a luat în calcul criterii minime stabilite de normele internationale de specialitate. În functie de modalitatea specifica de psihoterapie în care are loc formarea, numarul de ore de formare poate fi mai mare.

V. CONTROLUL PROFESIONAL

Art. 24. În domeniul clinic controlul profesional se face în cursul formarii si practicii profesionale prin procesul de supervizare continua specific psihologie clinice, consilieri psihologice si psihoterapiei, descris în prezentul Regulament.

VI. DETALIERI ALE PROCEDURILOR DE ATESTARE

Art. 25. Procedurile de atestare în psihoterapie si consiliere psihologica se desfasoara dupa cum urmeaza:

a. Metodologia detaliata a procesului de evaluare în vederea atestarii individuale în psihoterapie (identic si pentru consilierea psihologica).

Procedura prezentata în continuare este valabila în cazul în care nu exista o asociatie profesionala de specialitate acreditata profesional de catre Comisia Clinica a CPR . În cazul în care exista o asociatie profesionala, atestarea în specialitatea psihoterapie se face prin intermediul acestei asociatii profesionale iar atestarea îsi urmeaza cursul normal prin Comisia Clinica a CPR (vezi Art. 2 si prezentul Regulament) .

Procesul de evaluare a unui candidat individual, în cazul în care nu exista o asociatie profesionala de specialitate acreditata de catre Comisia Clinica a CPR, va consta din:


1) Candidatul va prezenta Comisiei Clinice a CPR documentele prevazute la Art. 2, în plus:

  • Copii legalizate si traduse, în cazul existentei acestora în limbi straine, dupa diplomele de studii si certificari;
  • Orice documente (legalizate si traduse în limba româna) doveditoare ale procesului sau de formare si certificare în metoda de psihoterapie în care doreste atestarea.

2) În termen de maximum 30 de zile de la întrunirea Comisiei Clinice a CPR , aceasta va examina documentele candidatului si, în cazul acceptarii lui, va stabili data prezentarii acestuia pentru un interviu cu membrii Comisiei Clinice a CPR .

3) În situatia în care Comisia Clinica a CPR va refuza cererea de evaluare a candidatului, acesta va fi înstiintat, de asemenea în limita unui interval de 30 de zile, asupra motivelor respingerii si asupra actiunilor pe care este necesar sa le întreprinda, pentru a putea fi acceptat în vederea evaluarii.

4) Interviul de evaluare este obligatoriu doar pentru situatiile în care nu exista o certificare din partea unei Asociatii profesionale acreditate de Comisia Clinica a CPR si va consta dintr-o discutie a candidatului cu membrii Comisiei Clinice a CPR , pe marginea procesului sau de formare si a activitatii clinice psihoterapeutice pe care acesta a desfasurat-o si intentioneaza sa continue sa o desfasoare, prin modalitatea psihoterapeutica în care doreste atestarea.

5) În cazul acordarii atestarii, CPR va emite atestatul si va înscrie numele psihoterapeutului în Registrul Unic al Psihologilor cu Drept de Libera Practica din România.

b. Tipurile de atestare individuala acordate de catre CPR sunt:

1) Atestarea prin procedeul de grandparenting ("dreptul bunicului"). Procedeul este utilizat de catre Comisia Clinica a CPR în cazul unor persoane care au putut dovedi, prin marturia scrisa a cel putin 5 colegi cu reputatie în domeniu, ca au practicat cu succes psihoterapia, pentru o perioada de cel putin 10 ani, în România sau în orice alta tara, în care nu a existat, în perioada respectiva, un sistem oficial, legal, de certificare a psihoterapeutilor. Vor fi recunoscuti de catre Comisia Clinica a CPR prin aceasta procedura ”bunicii” atestati de Federatia Româna de Psihoterapie (FRP) pâna în 2005, pe baza unei cereri adresate în acest sens Comisiei Clinice a CPR , a dovezi atestarii prin FRP si a achitarii taxei de atestare la CPR, urmând specificatiile Art. 2. Procesul de atestare prin grandparenting va continua prin Comisia Clinica a CPR pâna în 2010 doar în situatia unei modalitati psihoterapeutice recunoscute international, dar înca neconstituite în România.

2) Sunt recunoscute atestarile individuale obtinute în cadrul FRP pâna în 2005 , inclusiv , pe baza unei cereri adresate în acest sens Comisiei Clinice a CPR , a dovezi atestarii prin FRP si a achitarii taxei de atestare la CPR , urmând specificatiile Art. 2.

3) Atestarea în specialitatea psihoterapie, pe diverse trepte de specializare, ca urmare a unui training, organizat de asociatiile profesionale acreditate de Comisia Clinica a CPR sau organizat în conditiile Art. 24 litera a, care îndeplineste criteriile prezentei Comisii Clinice a CPR , conform procedurile descrise în prezentul Regulament (vezi si Art. 2).

c. Suspendarea sau încetarea dreptului de practica a unui psihoterapeut:

În situatii speciale, când apare problema suspendarii sau încetarii  practicii

psihoterapeutice se vor aplica normele prezentului Regulament si ale Comisiei de Deontologie a CPR .

VII. DETALIERI ALE ACREDITARII PROFESIONALE SI ALE CONSTITUIRII REGISTRULUI FURNIZORILOR DE FORMARE PROFESIONALA ÎN PSIHOLOGIE CLINICA, CONSILIERE PSIHOLOGICA SI PSIHOTERAPIE ACREDITATI DE COMISIA CLINICA A CPR

I. Programele Universitare

Art. 26. Organizatorii de programele universitare pot cere si acreditare profesionala din partea Comisiei Clinice a CPR, în cadrul circumscris de prezentul Regulament, pe baza unei cereri specifice de recunoastere profesionala a programului universitar derulat adresata Comisiei Clinice a CPR ( În atentia secretarului acesteia) , însotita de un plan curricular detaliat. Absolventii acestor programe pot face aplicatia pentru obtinerea atestarii  conform Art. 2. Organizatorii programelor universitare acreditate profesional de Comisia Clinica a CPR vor fi înscrisi în Registrul Furnizorilor de Formare Profesionala în Psihologie Clinica, Consiliere Psihologica si Psihoterapie Acreditati de Comisia Clinica a CPR, Partea I, dupa urmatorul model:

II. Asociatii Profesionale

Art. 27. Acreditarea asociatiilor profesionale în vederea desfasurarii activitatii de selectie, formare, evaluare si certificare a psihoterapeutilor se face dupa cum urmeaza: (procedurile sunt valabile si pentru asociatiile care ofera formare în consilierea psihologica si psihologie clinica).

a. Standardele minime de acreditare a unei asociatii / organizatii formatoare în psihoterapie. Pentru a fi luata în consideratie, în vederea acreditarii, o asociatie profesionala trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

1) Sa aiba în componenta sa cel putin 4 membrii certificati în metoda de psihoterapie pentru care se solicita acreditare din partea Comisie Clinice a CPR . Acestia vor avea, în cadrul asociatiei respective, calitatea de psihoterapeuti supervizori-formatori.

2) Sa contina o structura profesionala (comitet, comisie profesionala, etc.), alcatuita din membrii formatori (certificati), care sa se ocupe de selectia, formarea, evaluarea si certificarea candidatilor.

3) Sa aiba înscrise în statut, sau în regulamentul interior al comisiei sale profesionale:

- Programa de studiu teoretic specifica modalitatii de psihoterapie pe care o practica;

- Conditiile precise de desfasurare a activitatii de dezvoltare personala (psihoterapie de formare) a candidatilor;

- Modalitatea de supervizare a activitatii clinice a candidatilor;

- Criteriile de evaluare si certificare a candidatilor;

- Tipurile de cursuri / workshop-uri de scurta durata pentru formare si dezvoltare profesionala (creditarea lor se face cu avizul Comisiei Clinice a CPR ).

4) Sa se angajeze în respectarea standardelor minime de certificare stabilite de catre Comisia Clinica a CPR.

5) În situatia în care unele asociatii nu dispun, în prezent, de numarul mentionat de psihoterapeuti certificati si atestati, acele asociatii pot primi o acreditare temporara, cu avizul special al Comisiei Clinice a CPR . Pentru a obtine acreditarea temporara, o asociatie trebuie sa aiba cel putin un membru certificat, cu statutul de supervizor-formator, pentru acea modalitate psihoterapeutica în care asociatia solicita acreditarea. Acreditarea unei asociatii cu un numar mai mic de 4 membrii supervizori-formatori va avea o durata limitata la cel mult 7 ani. La expirarea termenului, acreditarea va fi retrasa, fara posibilitatea de redobândire, atâta timp cât asociatia nu va avea, în rândul membrilor sai, cel putin 4 psihoterapeuti supervizori-formatori (certificati si atestati) în respectiva modalitate terapeutica.

b. Metodologia procesului de evaluare, aplicata de catre Comisia Clinica a CPR, în vederea acreditarii asociatiilor profesionale componente (aceeasi procedura se aplica si programelor universitare acreditate profesional de Comisia Clinica a CPR, cu adaptarile specifice). Acreditarea unei asociatii profesionale componente se va desfasura dupa urmatorul procedeu:

1) Asociatia va înainta Comisiei Clinice a CPR un dosar cu urmatoarele acte:

- Cerere de acreditare (În atentia secretarului acesteia), în care va fi specificata si modalitatea psihoterapeutica pentru care doreste acreditarea;

- Lista membrilor;

- CV-urile membrilor supervizori-formatori si copii dupa diplomele lor de certificare;

- Copii dupa statutul asociatiei, dupa codul etic si dupa regulamentul intern al comisiei sale profesionale. Acesta din urma trebuie sa cuprinda criteriile si modalitatile de selectie, formare, evaluare si certificare a membrilor asociatiilor;

- Angajamentul de a respecta permanent standardele minime proprii, aprobate de catre Comisia Clinica a CPR , referitoare la selectia, formarea si certificarea psihoterapeutilor. Acest angajament trebuie semnat de catre toti membrii formatori ai asociatiei;

- Taxa de analiza a cererei de acreditare de 50 de Euro platita în contul CPR (organizatorii de programe universitare sunt exceptati de la aceasta taxa).

2) Secretarul Comisiei Clinice a CPR nu va primi decât dosare complete (cu toate actele mentionate).

3) În termen de maximum 30 de zile de la întrunirea Comisiei Clinice a CPR , aceasta va comunica direct asociatiei aplicante decizia de acceptare sau de respingere a cererii de acreditare.

4) În cazul unei decizii de respingere, Comisia Clinica a CPR va comunica în detaliu motivele acesteia, precum si masurile pe care asociatia respectiva le poate întreprinde în vederea acceptarii acreditarii sale.

5) Asociatia, careia Comisia Clinica a CPR i-a refuzat acreditarea si doreste sa conteste acest refuz, poate înainta, în termen de 60 de zile, o contestatie la Comitetul Director al CPR.

6) Comisia Clinica a CPR va utiliza urmatorul procedeu în procesul de evaluare a dosarului de acreditare a unei asociatii:

- Secretarul va transmite fiecarui membru al Comisiei Clinice a CPR , inclusiv presedintelui si vicepresedintelui dosarul de acreditare;

- În prima sa sedinta de lucru, Comisia Clinica a CPR va lua în discutie evaluarea dosarului primit. Decizia finala de acceptare sau de respingere va fi luata prin vot, conform procedurilor de lucru ale Comisiei Clinice a CPR ;

- Secretarul va comunica asociatiei aplicante decizia Comisiei Clinice a CPR , iar în cazul acreditarii acesteia, va emite certificatul de atestare si va înscrie numele asociatiei în ” Registrul Furnizorilor de Formare Profesionala în Psihologie Clinica, Consiliere Psihologica si Psihoterapie Acreditati de Comsia Clinica a CPR, Partea II.

Membrii asociatiei acreditate, pe baza procedurii descrise la Art. 2, vor fi atestati de catre Comisia Clinica a CPR conform nivelului lor de pregatire si vor fi înscrisi în Registrul Unic al Psihologilor cu Drept de Libera Practica din România.

c. Retragerea acreditarii unei asociatii (aceeasi procedura se aplica si programelor universitare acreditate profesional de Comisia Clinica a CPR, cu adaptarile specifice). Acreditarea unei asociatii poate fi retrasa de catre Comisia Clinica a CPR în urmatoarele situatii:

1). Atunci când, în cazul acreditarii temporare, dupa expirarea termenului acordat (nu mai mult de 7 ani), asociatia nu are în rândul membrilor sai cel putin 4 psihoterapeuti supervizori-formatori, certificati pentru medalitatea de psihoterapie în care a fost acordata acreditarea.

2). Daca se constata ca standardele de acreditare nu mai sunt mentinute la nivelul minim, necesar pentru acreditare.

Art. 28. Comisia Clinica a CPR acrediteaza automat asociatiile profesionale acreditate de FRP pâna în 2005. Aceste asociatii profesionale vor face o cerere de acreditare catre Comisia Clinica a CPR ( În atentia secretarului acesteia ) la care vor anexa dovada acreditarii de catre FRP si vor plati o taxa de acreditare de 50 Euro catre CPR . Profesionisti certificati de aceste Asociati pot face aplicatia pentru obtinerea atestarii  conform Art. 2, incluzând obligatoriu la aliniatul 7 certificatul eliberat de asociatia profesionala acreditata de Comisia Clinica a CPR pe niveluri de competenta în consiliere psihologica si/sau psihoterapie.

Asociatiile profesionale care sunt compuse sau conduse de profesionisti nepsihologi (ex. medici psihiatri) sau ai caror directori de programe formative nu sunt psihologi vor fi acreditate de catre Comisia Clinica a CPR numai în masura în care acestea se obliga sa recunoasca formarile profesionistilor proprii (ex. medici psihitari) în cadrul Asociatiilor profesionale conduse de psihologi sau ai caror directori de programe formative sunt psihologi.

Asociatiile profesionale neacreditate de FRP pot face aplicatie de acreditare catre Comisia Clinica a CPR conform normelor prezentului Regulament (vezi Art. 27).

Asociatiile profesionale acreditate de Comisia Clinica a CPR vor fi înscrise în Registrul Furnizorilor de Formare Profesionala în Psihologie Clinica, Consiliere Psihologica si Psihoterapie Acreditati de Comisia Clinica a CPR, Partea II, dupa urmatorul model:

VIII. ATESTAREA CABINETELOR PROFESIONALE

Art. 29. Pentru atestarea cabinetelor de psihologie clinica, de consiliere psihologica sau psihoterapie dosarul de atestare va cuprinde dovezi  privind:

1) Existenta a minim 6 m2 în cazul cabinetului care ofera servicii de evaluare si interventie psihoterapeutica /consiliere individuala. În situatia practicarii consilierii sau terapiei de grup cabinetul trebuie sa aiba minim 12 m2.

2) Dotarea cabinetelor de psihologie clinica va cuprinde si teste psihologice din aceasta categorie.

3) De asemenea, standardul cabinetelor include obligatoriu:

  • mobilier si accesorii adecvate (conform modalitati specifice);
  • conditii de luminozitate, aerisire;
  • conditii de respectare a confidentialitatii si securitatii fizice si emotionale a participantilor.

4) Vor fi respectate si standardele igienico-sanitare în vigoare.

Inapoi la Legislatie

 
 
TopBIZ.ro - afaceri de top!
Alege NET Rom Business pentru succesul afacerii tale!
Copyright © 2007 Psihogen. Toate drepturile rezervate.